Binecuvântările templelor în viața mea

    Mesaj din partea conducerii zonei

    Templul din Roma
    Vârstnicul Helmut D. Wondra
    Vârstnicul Helmut D. Wondra autoritate a zonei-Cei Șaptezeci

    Dragostea mea pentru templu vine din copilăria mea, din vremea când știam despre el doar din fotografii și povestiri. De fiecare dată când părinții mei se întorceau dintr-o vizită la Templul Berna, Elveția, ei păreau întotdeauna mai fericiți și mai luminoși decât înainte – și aduceau mereu, la întoarcere, ciocolată elvețiană delicioasă. Astfel, am avut o legătură foarte pozitivă cu casa Domnului încă de la o vârstă fragedă.

    La vârsta de 13 ani, am avut ocazia să văd templul și să intru în el pentru prima dată. Am fost impresionat de sfințenia și puritatea templului doar privindu-l din exterior. În interiorul templului, m-am simțit aproape de Cer. Aceste sentimente au devenit mai profunde și mai clare de-a lungul anilor.

    Deasupra ușilor templului este scris: Sfințenie Domnului. Casa Domnului.

    Domnul Isus Hristos este într-adevăr Domnul templului. Aceste case sfinte sunt consacrate Lui și Tatălui nostru Ceresc. Templele sunt sfințite de prezența Duhului Sfânt. Hristos este sursa puterii și a luminii emanate de templu. Toate simbolurile și legămintele, toate rânduielile făcute în templu ne îndreaptă spre El și spre marea Sa ispășire și ne ajută să devenim mai asemănători Lui.

    Viața noastră de zi cu zi este adesea caracterizată de zgomote și agitație. Faptul de a le lăsa deoparte, din când în când, pentru a merge în casa Domnului și a intra într-un mediu plin de pace și sfințenie aduce pace în sufletul nostru.

    În acest mediu pur, este mai ușor să găsim răspunsuri la cele mai profunde întrebări și îngrijorări ale noastre. În primul său mesaj în calitate de președinte al Bisericii, președintele Nelson a promis următoarele:


    „Rânduielile din templu și legămintele pe care le faceți acolo sunt cheia pentru a vă întări viața, căsnicia și familia, precum și capacitatea de a rezista atacurilor dușmanului. Preaslăvirea dumneavoastră în templu și slujirea în beneficiul strămoșilor dumneavoastră vă vor binecuvânta cu mai multă revelație personală și pace sporită și vă vor întări în angajamentul dumneavoastră de a rămâne pe calea legămintelor”1.


    Împlinirea mărețelor promisiuni ale templului depinde de credincioșia cu care ținem legămintele făcute în templu și de cât de mult ne consacrăm de fapt Domnului și lucrării Sale.

    Nu trebuie să fim perfecți pentru a merge la templu și pentru a primi binecuvântările minunate care ne așteaptă acolo. Însă, trebuie să ne străduim să avem demnitatea necesară și să aducem jertfa unei inimi frânte și a unui spirit smerit.[2] Pentru mine, aceasta înseamnă că trebuie să ajung să am o inimă maleabilă, blândă – o inimă care se supune Tatălui meu din Cer. Pentru mine, un spirit smerit înseamnă că adopt o atitudine cinstită, că sunt conștient de imperfecțiunile mele și că am nevoie de ajutorul Domnului pentru a mă întoarce la Tatăl meu din Cer.

    Domnul a promis:


    „Ferice de toți cei flămânzi și însetați după dreptate, căci ei vor fi plini de Duhul Sfânt”3.


    Cea mai mare binecuvântare de care am avut parte în casa Domnului a fost aceea că am putut să pun temelia unei familii eterne împreună cu preaiubita mea soție. Datorită legămintelor făcute în templu și a autorității de pecetluire care este exercitată acolo, avem promisiunea că, dacă rămânem credincioși legămintelor, căsătoria noastră va dura pentru timp și pentru toată eternitatea. Avem promisiunea că, împreună cu cei dragi, putem trăi pentru totdeauna în prezența lui Isus Hristos și a Tatălui nostru Ceresc.

    Îndeplinirea acestei promisiuni merită orice sacrificiu.

    Fie ca noi să fim oameni care merg la templu cât de des posibil pentru a fi sfințiți și curățați, pentru a primi revelație și putere de sus, pentru a sluji strămoșilor noștri și, prin legămintele Evangheliei și harul lui Hristos, să primim toate binecuvântările pe care Tatăl nostru Ceresc le are pregătite pentru noi.


    [1] Mesaj din partea Primei Președinții, 16 ianuarie 2018.

    [2] Vedeți 3 Nefi 9:20.

    [3] 3 Nefi 12:6.