Mergi la meniul principal

Munca de întocmire a istoriei familiei? Nu o amânaţi!

Munca de întocmire a istoriei familiei? Nu o amânaţi!

La invitaţia preşedintelui Florin Geambaşu, preşedintele Districtului Oradea, în data de 5 iulie 2014 a avut loc o seară la gura sobei dedicată istoriei familiei, care a avut ca invitaţi speciali pe vârstnicul Fingerle, autoritatea zonei-Cei Şaptezeci şi vârstnicul şi sora Broadhead, sfătuitori zonali pe probleme de istorie a familiei, însoţiţi de sora Geambaşu, director pe ţară pe probleme de istorie a familiei. Membri şi misionari din toate cele patru oraşe care fac parte din districtul Oradea au venit în număr mare pentru a-i asculta. Seara la gura sobei a subliniat importanţa de a lucra împreună ca membri şi misionari pentru a aduce Evanghelia în viaţa copiilor Tatălui nostru Ceresc, prin istoria familiei. Vârstnicul Fingerle a împărtăşit povestiri din propria-i viaţă care au subliniat importanţa istoriei familiei şi le-a dat membrilor un angajament de a aloca zilnic câteva minute învăţării unei limbi străine folosite de milioane de oameni din lume.

05. Fingerle Fireside -35-37persoane.JPG

Folosind mesajul Primei Preşedinţii din luna iunie a anului 2014 transmis de către preşedintele Monson la baza prezentării sale, vârstnicul Fingerle a subliniat faptul că nu l-a mai auzit niciodată pe preşedintele Monson vorbind atât de direct şi clar despre istoria familiei. „Acesta este începutul unei noi perioade şi acesta este motivul pentru care eu mă aflu astăzi aici. Vreau ca şi dumneavoastră să simţiţi acest lucru! Trebuie să fim răbdători, răbdători cu noi înşine şi răbdători cu cei din jurul nostru. Creşterea necesită timp”, a spus dânsul. Citând din mesajul Primei Preşedinţii el a continuat: „«Din câte ştiu eu, Domnul nu a spus niciodată că lucrarea Sa ţine doar de viaţa muritoare. Lucrarea Sa are un caracter etern. Eu cred că El grăbeşte lucrarea în lumea spiritelor. De asemenea, cred că Domnul, prin slujitorii Săi de acolo, pregăteşte multe spirite să primească Evanghelia. Responsabilitatea noastră este să-i căutăm pe cei morţi şi apoi să mergem la templu şi să înfăptuim rânduielile sacre.»[1] Vrem să fiţi uniţi în acest efort măreţ. Cred cu tărie că aceasta este o împlinire a ceea ce a spus profetul Maleahi, despre cum inima copiilor se va întoarce spre strămoşi şi inima strămoşilor spre copii, căci dacă nu se întâmplă aşa mari calamităţi vor lovi pământul. Dacă găsim o modalitate de a ne uni cu strămoşii noştri, mari binecuvântări ne aşteaptă.

04. Fingerle Fireside

«Domnul se aşteaptă ca noi să facem munca de istorie a familiei bine. Cred că primul lucru pe care trebuie să îl facem dacă vrem să îndeplinim această lucrare cu bine este să avem Spiritul Tatălui nostru Ceresc cu noi.»[2] Nu mi-am dat seama niciodată de acest lucru! Nu este vorba despre a fi deştept, este vorba despre a avea Spiritul lui Dumnezeu cu noi ca o cerinţă necesară şi o binecuvântare: «Când trăim pe cât de demni putem, El va face posibile binecuvântările pe care le dorim cu sinceritate şi le căutăm cu sârguinţă.»[3] Acesta este o promisiune profetică! Dacă există ceva ce căutaţi cu sinceritate în timp ce lucraţi la istoria familiei şi mergeţi la casa Domnului având multă credinţă, fiind dornici să faceţi sacrificii, viaţa dumneavoastră va fi plină de miracole.

Acesta este o promisiune profetică!

«Vom face greşeli, dar niciunul dintre noi nu poate deveni expert cu privire la istoria familiei fără să înceapă de undeva. Aşadar, trebuie să ne avântăm în această lucrare şi trebuie să ne pregătim pentru greutăţile care vor veni. Aceasta nu este o responsabilitate uşoară, dar Domnul ne-a dat-o mie şi dumneavoastră.

 Pe măsură ce veţi lucra la istoria familiei, veţi întâmpina greutăţi şi vă veţi spune: 'Nu mai pot face nimic'. Când ajungeţi în acea situaţie, îngenuncheaţi şi rugaţi-L pe Domnul să pregătească o cale şi El o va pregăti pentru dumneavoastră.»[4]

În măsura în care avem încredere în Domnul, ajutorul ceresc va veni.” ne-a promis vârstnicul Fingerle.

Sora Geambaşu a vorbit despre cele trei misiuni ale Bisericii[5]: proclamarea Evangheliei, desăvârşirea sfinţilor şi mântuirea celor morţi. Ea ne-a spus: „De cele mai multe ori noi separăm complet aceste trei lucruri, deşi ele sunt interconectate şi toate au de-a face cu istoria familiei. Poate unii ar întreba ce legătură are proclamarea Evangheliei sau desăvârşirea sfinţilor unul cu altul şi ambele cu istoria familiei, dar dacă analizăm puţin subiectul, atunci când proclamăm Evanghelia, inevitabil ajutăm la desăvârşirea persoanei respective, adică facem ca ea să fie mai bună şi ea inevitabil va dori să vorbească despre acel lucru bun cu familia sa, inima sa întorcându-se fie spre strămoşi, părinţi, fie spre copii. De asemenea atunci când proclamăm Evanghelia mai devreme sau mai târziu vom vorbi despre templu.

Dar desăvârşirea sfinţilor? Cum desăvârşim sfinţii? Prin a le preda. Oare nu este aceasta o formă de proclamare a Evangheliei? Care sunt cele mai înalte rânduieli necesare salvării/desăvârşirii şi unde le primim? În templu.

Despre mântuirea celor morţi nu cred că trebuie să explic ce legătură are cu istoria familiei, dar ce legătură are cu proclamarea Evangheliei şi desăvârşirea sfinţilor? Care este scopul proclamării Evangheliei? Ca toţi oamenii să se reîntoarcă la Dumnezeu, iar pentru acest lucru trebuie să facem legăminte. Unde putem învăţa cel mai mult pe acest pământ? În acelaşi loc unde facem aceste legăminte. Chiar în templul sfânt.

Care este subiectul despre care tuturor ne place să vorbim? Familia. Când proclamăm Evanghelia, când ajutăm la 

desăvârşirea sfinţilor, când lucrăm la mântuirea celor morţi, tot timpul este vorba despre familie. Familia este unitatea de bază a Bisericii, a Evangheliei. Astfel tot ceea ce facem în Biserică duce inevitabil la istoria familiei. Nici noi fără ei, nici ei fără noi nu vom putea fi perfecţi în Domnul.[6]

Familia Broadhead ne-a atras atenţia că noi, membrii de primă generaţie, avem o responsabilitate foarte mare. „Inimile noastre trebuie să se întoarcă spre strămoşii noştri pentru binele ţării noastre”, au spus ei. „«Atunci când dumneavoastră aţi fost botezaţi, strămoşii dumneavoastră au privit în jos spre dumneavoastră cu speranţă. Poate că, după decenii, s-au bucurat să vadă un descendent de-al lor făcând legământul de a-i găsi şi de a le oferi libertatea… Inimile lor sunt legate de dumneavoastră. Speranţa lor este în mâinile dumneavoastră»[7]”, au citat dânşii cuvintele preşedintelui Eyring. „Începeţi cu inima. Inima este cea care motivează oamenii. Istoria familiei înseamnă mult mai mult decât date şi nume, înseamnă oamenii.”

Dânşii ne-au dat următoarea formulă pentru a ne ajuta să înţelegem ce înseamnă, de fapt, istoria familiei:
                                                        (P + S + P + OP) + F = IF


(P + S + P + OP) + F = IF

[(Povestiri+Scrisori+Poze+Obiecte personale ale strămoşilor)+Formulare = Istoria familiei]

şi ne-au încurajat să căutăm şi să introducem aceste povestiri, să încărcăm aceste poze, documente, scrisori pe site-ul de istorie a familiei administrat de Biserică, familysearch.org, pentru ca datele şi numele din arborele nostru genealogic să devină fiinţe reale, vii pentru noi.

Dânşii ne-au încurajat, de asemenea, să invităm misionarii la noi pentru a împărtăşi cu ei istoria familiei noastre, iar pe misionari i-au încurajat să invite membri la discuţiile despre istoria familiei.

„Schimbaţi inimile comunităţii în care trăiţi”, au continuat. „Această schimbare începe aici, în această încăpere. Vă încurajăm să luaţi misionarii şi membrii, alăturaţi-i istoriei familiei şi vorbiţi cu familiile şi prietenii dumneavoastră. Tatăl Ceresc ne iubeşte, ne cunoaşte personal pe fiecare, cunoaşte dorinţele inimilor noastre. El cunoaşte, de asemenea, inimile şi dorinţele acelora care nu sunt în această încăpere acum. Aveţi instrumentele: misionari+membri, povestiri+fotografii, amintiri. Tatăl Ceresc ne-a învăţat cum să ne folosim talentele pentru a pune în practică aceste unelte, aceste amintiri. Vrem ca inimile dumneavoastră să se implice în istoria familiei. Începeţi astăzi! Este responsabilitatea noastră să îi găsim pe aceşti oameni! Istoria familiei schimbă inimile oamenilor!”

Adunarea s-a încheiat cu povestiri şi experienţe speciale împărtăşite de invitaţi, care au depus o mărturie puternică şi arzătoare despre importanţa acestei măreţe lucrări, chiar istoria familiei.


[1]    Să grăbim lucrarea Sa – Preşedintele Thomas S. Monson, mesajul Primei Preşedinţii - iunie 2014, paragraful 5
[2]    Idem, paragraful 8
[3]    Idem, paragraful 8
[4]    Idem, paragrafele 9 şi 10
[5]    A Report of my Stewardship – Preşedintele Spencer W. Kimball, Conferinţa Generală din aprilie 1981
[6]    Parafrazat după D&L 128:15, 18.
[7]    Hearts Bound Together – Henry B. Eyring, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, Conferinţa Generală din aprilie 2005, sesiunea de dumincă dimineaţa